Când jazzul devine clasic...

Săptămâna aceasta, Filarmonica Mihail Jora ne propune două concerte simfonice sub bagheta maestrului Pedro Negrescu. Primul face parte din concertele săptămânale ale stagiunii 2012-2013, al doilea este concertul anual dedicat elevilor Colegiului Național de Artă George Apostu din Bacău.

Despre concertul elevilor pot spune că este o acțiune menită să dea șansa unor copii de liceu să se afirme pe scena sălii Ateneu și poate, în viitor, unii vor deveni colegi cu noi sau chiar soliști pe marile scene ale lumii. Ca de obicei, timpul pentru repetiții a fost scurt, însă de data asta numărul elevilor s-a micșorat: de la 18 anul trecut la 14 anul acesta. Poate la anul vor fi și mai puțini…

 Pe dirijorul Pedro Negrescu îl cunosc de ceva vreme și îl apreciez pentru faptul că a îmbinat cu succes două componente ale fenomenului muzical destul de diferite: cea de jazzman, el fiind un cunoscut al genului în toată țara și cea nouă, de dirijor de muzică simfonică. Pentru o scurtă perioadă am fost colegi la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa prof. Dumitru Goia și atunci l-am cunoscut mai bine. Este un tip care vrea să facă muzică, încearcă, și de multe ori reușește.

Programul săptămânii este compus din două lucrări cunoscute publicului, dar si un concert de violoncel pe care cred că-l vom cânta în primă audiție în Bacău.

Dansurile românești de Bartok fac parte dintr-o suită de șase piese pentru pian scrise în 1915. Aceste dansuri provin din zona Transilvaniei și Bartok le-a cules de la cântăreții care în mod original le cântau la vioară sau fluier. Pentru orchestra simfonică a făcut orchestrația doi ani mai târziu, în 1917. Titlul original al lucrării a fost Dansuri populare românești din Ungaria însă, după Unirea Principatelor Române de la 1918 când Transilvania a devenit parte a României,  Bartok a schimbat titlul lucrării. Cele șase dansuri sunt:

1. Jocul cu bâtă - o melodie din zona Mureș

2. Brâul - melodie din Banat

3. Pe loc- zona Igriș (Banat)

4. Buciumeana - dans din zona Alba

5. Poarga Românească - zona Beiuș (Bihor)

6. Mărunțel -  două dansuri ( Zona Beiuș și Lunca Bradului)

 Dumitru Capoianu a fost un compozitor român ce aparține perioadei moderne și contemporane. Este cunoscut mai ales pentru muzica de teatru și film, dar și pentru lucrările vocal-simfonice, simfonice, de cameră și corale. Concertul pentru violoncel și orchestră a fost scris în anul 2001 și are trei părți: Allegro deciso, Allegro burlesco și Allegro rapido.   Violoncelistul Alexandru Moroșanu  este un solist experimentat, cu  un C.V. impresionant.

  Numită de Richard Wagner Apoteoza Dansului, Simfonia aVII-a de L. Van Beethoven a avut premiera la data de 8 decembrie 1813 la Viena în cadrul unui concert de caritate pentru soldații răniți în bătălia de la Hanau. Lucrarea a fost foarte bine primită de public, iar partea a doua a fost repetată ca bis.

Partea I începe cu o Introducere (poco sostenuto), urmată de Vivace (formă de sonată), secțiunea principală a părții, în care ritmul punctat, schimbările bruște de nuanțe și modulațiile neașteptate sunt la tot pasul. Coda conține un pasaj de două măsuri repetat de 20 de ori, dar și o pedală pe nota MI, ceea ce l-a făcut pe Carl Maria von Weber să spună că acest pasaj „este potrivit unei case de nebuni”. Allegretto este partea lentă a simfoniei și are ca figură ritmică principală un grup de cinci note repetate ostinato care trece pe la toate instrumentele de coarde, apoi este preluată de instrumentele de suflat de lemne, în timp ce corzile cântă tema secundară. Partea a treia este un Scherzo în care Trio-ul este un imn al pelerinilor austrieci. Forma pe care o introduce Beethoven este ABABA, o formă destul de utilizată de compozitor în acea perioadă, în lucrări ca Simfonia aIV-a sau Cvartetul de coarde op. 59. Partea a patra - formă de sonată, este un dans energic, iar coda conține un rar exemplu de dinamică în muzica lui Beethoven, anume indicația fff.  Ca părere strict personală, ultima parte nu are genialitatea al primelor trei.

Săptămâna viitoare este invitat Adrian Petrescu, oboist de renume internațional care, pasionat de arta dirijorală va conduce muzica unor compozitori cu origini evreiești: Bernstein, Gershwin, Stravinski.