To do list 1.0

   Dragi prieteni, un eveniment important şi inedit va avea loc în curând la Filarmonica Mihail Jora din Bacău. Membrii orchestrei vor fi chestionaţi pentru a-şi exprima preferinţele în identificarea unui dirijor care să poată duce mai departe munca de aproape 50 de ani a maestrului Ovidiu Bălan. Alegerea dirijorului se va face după o analiză foarte atentă după testarea celor propuşi de orcheastră într-o serie de concerte pe care aceştia le vor dirija şi bineînţeles, după un concurs ce va urma acestei perioade de probă. Aşa că în cele ce urmează voi explica pe larg "lista de sarcini" a celui ce stă în faţa orchestrei şi dă din mâini celor care m-au întrebat ce rol are şi  ce face dirijorul.

   Necesitatea unui conducător  în domeniul muzicii s-a născut odată ce oamenii au început să cânte ori să vorbească în grup.A dirija înseamnă a conduce un ansamblu muzical orchestral, vocal sau combinat, ce transpune în ACT SONOR o partitură muzicală. Aşadar, dirijorul conduce, asumându-şi rolul de lider. De asemenea, el comunică prin GEST elemente de expresie muzicală (tempo, dinamică, articulaţie, frazare, etc.). Personal, cred că dirijorul are dublu rol: de REGIZOR şi de ACTOR. Regizor este atunci când, la repetiţii trebuie să coordoneze orchestra pentru a duce la îndeplinire cerinţele textului muzical, iar actor când, în timpul concertului, nu mai poate comunica cu orchestra, corul sau soliştii decât prin limbaj gestual.

   Însă până la a deveni dirijor, un muzician trebuie să parcurgă câţiva paşi trecând prin nişte etape obligatorii. . Aşadar, dirijorul trebuie să ştie să cânte la un instrument, să aibă cunoştinţe de istoria şi stilurilor muzicale, armonie, contrapunct, forme muzicale, teorie muzicală, tehnică vocală (corală şi solistică), tehnica orchestrală a instrumentelor, folclor muzical, genuri muzicale contemporane (jazz, muzică uşoară, etc.) Pe lângă cerinţele muzicale are nevoie şi de cunoaşterea unor limbi de circulaţie internaţională, cunoştinţe de istorie, arte plastice, teatru, dans, balet, curente şi stiluri cultural-artistice, literalură, mitologie, folclor, psihologie, pedagogie, management cultural, filozofie, estetică, logică, fenomenologie şi lista poate continua. Teoretic, orice poate deveni dirijor, însă practica, în această meserie este OBLIGATORIE. Fără aceasta,dirijorul nu are obiectul muncii, adică orchestra şi în consecinţă el nu există.

  Ce TREBUIE să facă un dirijor pentru a avea rezultate maxime:

1.Să cunoască partitura în detaliu.

2. Să aibă o atitudine contructivă şi să fie flexibil la cerinţele orchestrei.

3. Să păstreze atribuţiunile celor două mâini, respectiv: cu mâna dreaptă să indice tempo-ul şi măsura iar cu mâna stângă să figureze expresivitatea, frazarea, nunaţele, etc.

4. Să impună şi să menţină tempo-ul unei lucrări muzicale.

5. Când opreşte orchestra trebuie să spună DE CE şi cum doreşte rezolvarea unui pasaj

6. Să fie un bun psiholog, să aibă putere de convingere.

7. Să aibă imaginaţie.

8. TALENT. Părerea mea este că talentul este primul  şi cel mai important element din acest puzzle.

   În cei 18 ani ca instrumentist al Filarmonicii şi cei şase de dirijat am reuşit să descifrez greşeli pe care le văd constant la unii dirijori. Mai jos le voi expune pe cele care cred că sunt cele mai grave:

1. Vorbitul excesiv, cu detalii plictisitoare fără a avea o idee clară a ceea ce doreşte să realizeze.

2. Repetarea a mai mult de 3 ori a unui pasaj instrumental face ca orchestra să se plictisească şi să nu mai reacţioneze pozitiv.

3. Reluarea unui fragment muzical de la un loc mult prea îndepărtat faţă de locul în care s-a greşit.

4. Dirijatul fără sugestie. De exemplu : în partitură este scris piano iar dirijorul dă din mâini forte.Sau dă din mâini în acelaşi fel de la începutul până la sfărşitul lucrării.

5. Lipsa de diplomaţie în comunicarea cu orchestra.
6. Dezorganizarea în privinţa timpului alocat repetiţiilor. Mai detaliat: dirijorul insistă cu repetarea unei lucrări sau a unei părţi a acesteia, fără a ţine cont că timpul unei repetiţii este de câteva ore.
7.Să nu se lase copleşit de emoţii . Acestea apar atunci când dirijorul nu cunoaşte partitura.

  Sper că am fost destul de clar şi poate că acum cei mai puţin avizaţi vor avea o idee mai amplă a ceea ce reprezintă un dirijor. Mi-am permis să scriu acest articol în calitate de dirijor (ce-i drept nu cu foarte multe concerte la activ) dar şi de instrumentist cu mare experienţă, care a avut de-a lungul anilor mulţi dirijori în faţa sa. Nu am făcut referire la nicio persoană anume şi se înţelege că ceea ce am scris nu se referă la persoana mea. Nu cred că am reuşit să fac portetul robot al dirijorului şi nici nu cred că există. Fiecare persoană e diferită şi nu se poate încadra în nişte clişee impuse de cineva sau ceva.
  Închei aici şi cred că următorul articol va fi despre un concert al Filarmonicii Mihail Jora. Până atunci, vă invit la concertele noastre pentru că aveţi ce auzi şi vedea!
 NIHIL SINE MUSICA!
 Sergiu Spiridon