Coincidență sa nu, astăzi este ziua de naștere pe stil nou
a marelui compozitor rus P.I.Ceaikovski. Opera sa este remarcabilă și se poate spune, fără echivoc, că Ceaikovski este
unul din cei mai importanți compozitori din istoria muzicii. Una din caracteristicile principale ale stilului său
componistic este integrarea elementelor de compoziție occidentale pe care le
prelucrează cu melodii folclorice.
Astăzi am avut ocazia să cântăm și să ascultăm trei lucrări memorabile ale marelui creator.
Simfonia
nr. 1 - Visuri de iarnă,
a fost scrisă în timp ce era profesor la Concervatorul din Moscova și este una
din lucrările sale de început. Fratele său Modest a spus că această lucrare a
necesitat o muncă și un efort din partea sa mai mare decât la oricare dintre
lucrările sale. Simfonia I este în
totalitate psihologică întrucât toată esența ei constă într-un proces de trăire dureros și totodată încântător,
oglindind imaginea măreață a Rusiei. Este o creație cu tendințe programatice
chiar dacă nu are un subiect literar bine definit, melodiile fiind de
inspirație populară.
Concertul
pentru pian în Si bemol minor
a fost terminat în 1888, după ce a fost revizuit de 3 ori. În timp devine una
din cele mai cunoscute și populare
lucrări compuse de Ceaikovski, dar și unul din cele mai cântate concerte din
întreaga lume. Lui Ceaikovski i-au fost aduse critici foarte mari de cel căruia
i-a fost dedicat concertul, Nikolai Rubinstein însă, în final acesta a devenit
un mare susținător al lucrării. Tema principală a primei părți este o melodie
ucraineană ce contrastează evident cu temele romantice din acea perioadă.
Părțile a doua și a treia sunt inspirate de teme populare rusești.
După succesul avut cu Frumoasa din pădurea adormită,
directorul Teatrelor Imperiale îl
mandatează pe Ceaikovski să compună un balet și o operă. Opera se va numi Iolanta. Spărgătorul de nuci a avut premiera la Teatrul Mariinsky din Sankt-Petersburg pe 18 decembrie 1892 și nu a fost considerat
un succes. Subiectul baletului redă o poveste din Ajunul Craciunului, în care copiii familiei Stahlbaum primesc numeroase cadouri printre care și un spărgător de nuci de la
nașul lor, un magician, care în timpul nopții se transformă într-un prinț
chipeș. Urmează o poveste cu multă
acțiune și momente feerice, dansuri caracteristice, iar în final totul se
termină cu bine. Orchestra va interpreta selecțiuni din balet, respectiv cinci numere, începând cu un Marș, urmat
de Danse des Mirlitons, Trepak (dans rusesc), celebrul Vals al florilor, iar la sfârșit Pas des deux.
Dirijorul Dumitru
Goia este un invitat permanent al Filarmonicii Mihail Jora. Experiența sa este un atu incontestabil în fața
oricărei orchestre, pe lângă știința de a lucra cu instrumentiștii și de a-i
face să înțeleagă ceea ce dorește să transmită publicului.
Considerat a fi unul dintre cei mai buni pianiști ai
generației sale, Horia Maxim abordează un repertoriu vast, atât ca solist
concertis,t colaborând cu majoritatea instituțiilor simfonice din România, cât
și ca partener al unor importanți interpreți români și străini, în diferite
ansambluri camerale.
Neașteptat de mult public în această seară, numele compozitorului
sau, poate, al dirijorului atrăgând lumea
la concert. Concertul a debutat cu Simfonia
I. Momentele sclipitoare în care orchestra a cântat compact și a respectat
indicațiile partiturii dar și ale dirijorului au fost puse în umbră de unele
intervenții mai puțin reușite la toate compartimentele orchestrale. Aș putea da
vina pe timpul foarte scurt în care s-a repetat simfonia (multora dintre colegi
fiind necunoscută) sau pe faptul că o
lucrare de asemenea dimensiuni necesita o încălzire suplimentară a orchestrei
și, poate era mai bine sa fie cântată în partea a doua. Concertul pentru pian este o lucrare cvasi-cântată de orchestra
noastră și instrumentiștii știu foarte bine sa acompanieze orice solist.
Selecțiunile din balet au încins atmosfera, orchestra a cântat cu plăcere și a
colaborat perfect cu dirijorul. Per total, un concert reușit, însă părerea
strict personală este că se putea mai bine.
Mâine încep
repetițiile pentru concertul de duminică cu o lucrare - Gloria de A. Vivaldi pe care am dirijat-o și eu în decembrie cu
Orchestra și Corul Colegiului Național de Artă ” George
Apostu”. Vă așteptăm la concert. Merită!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu